In general evit sa imi dau cu parerea despre filme foarte populare, fiindca riscul sa se starneasca discutii aiurea e mare. Insa daca mi-a placut foarte tare, ce sa fac? eCostin, care l-a vazut impreuna cu mine, a picat de pe picioare de …neincantare. Nu i-a placut deloc. Am plans mult din cauza asta 
). El zice foarte frumos de ce nu i-a placut, sa vedem de ce mi-a placut mie.
In primul rand, filmul este format din povesti. Nu doar ca exista una, exista mai multe. Ce principala este povestea sergentului James. Filmul incepe cu misenplace-ul acestuia, creeaza situatia in care el e necesar si apoi il arunca inauntru. Pe parcursul filmului se dezvaluie povestea lui, nu de cand era mic si pana moare, ci povestea adultului James.
Abia la sfarsit filmul isi face pomana si trage concluzia pentru cei carora nu le-a fost evidenta: Hurt Locker este despre non-drama unui om carui nu-i mai place nimic in afara de risc. Si in jurul acestui risc isi construieste interesele de viata, pasiunile si dragostea.
Colegul lui se retrage pishologic, infrant cu cateva zile inainte de rotatia companiei. Isi doreste un copil, si totusi riscul mortii i se pare mai simplu de asumat decat cel al vietii. In timpul acesta James are exact ce isi doreste negrul: copilul si o femeie loiala, lucruri care, cu tot efortul lu,i nu ii mai spun pur si simplu nimic.
Este mai degraba rascolit de posibilitatea ca un copil folosit ca bodybomb sa fie un pusti de care se atasase in Irak decat la gandindu-se la propriul copil.
De ce spun ca este o non-drama? Pentru ca nu mi s-a parut vreo clipa ca James ar suferi, ca ar fi sfasiat intre doua lumi, ca… In momentul in care, in supermarket, intre sute de tipuri de cereale alege sa ia cutia cea mai la indemana stim cu totii ca a luat linistit hotararea.
Sergentul James se intoarce inapoi la costumul lui. O drama ar fi daca s-ar termina razboiul si James, supravietuitor, ar trebui sa se intoarca la ales cereale, insa dupa cum stim, razboaiele nu se termina niciodata, asa ca nu-ti ramane decat sa-i urezi sa moara linistit cu creierii zburati de o bomba.
Alta poveste e cea a soldatului speriat de morti si moarte, care in final trebuie sa ucida si sa-si bange in gura sangele mortilor, o alta e cea a irakienilor de rand, folositi de fanatici, o alta poveste e cea a fanaticilor de neoprit, organizati, crunti si neobositi, o alta este cea a irakienilor smulsi din cultura, peste care cade Occidentul, o alta poveste este cea a antisoldatului, colonelul doctor, care moare de vorba buna.
E plin de povesti, insa nu-i un film pentru cei care se omoara dupa filmele de razboi, Aici razboiul nu e gandit ca entertainment, impuscaturile nu sunt spectaculoase. E un film in care trebuie sa intri, care nu are intamplator slow-motion-uri si zoom-in-uri pe cate un cartus pravalit in nisip, in care nici musca pe buzele sergentului James, in desert, nu e intamplatoare.
Asa ca ce sa mai, mie mi-a placut, tocmai fiindca nu-mi plac filmele de razboi, asa ca…nuuuu!…meriti!!!
March 22nd, 2010 at 2:49 pm
este cel mai bun film american vazut in ultimi 10 ani,poate pt.ca nu imi vine in minte acum un altul,poveste desi poate parea superficiala,nu este este profunda si reala,trairile personajului raportate la colegi sai si trairile lor.Una peste alta filmul e fain,si nu ma mira ca a batut avatar care este departe,mai care nu lati vazut puteti sa incercati fara probleme.
March 23rd, 2010 at 11:20 am
Bai MJ, esti unica! Esti unica persoana care putea prezenta un film de propaganda semi-subtila ca fiind o mare capodopera cinematografica (sunt curios ce impact ar mai fi avut daca juca DJ Qualls in rolul principal
). Culmea mi se mai pare si ca timp de 2 ani, de cand exista filmul asta, nu a vorbit nici dreaq de el. Acum ca a luat Oscar…
Anyway, mie mi s-a parut o labutza trista dar, gusturile nu se discuta, right?
La cat mai multe vizionari placute!
March 23rd, 2010 at 12:35 pm
nu stiu cine e dj qualls, eu l-am vazut acum ca am capatat un dvd, in toate filmele americane e propaganda pt ceva, nu ma impiedic eu de asta. tie nu-ti place nimic :p