M-am bucurat tare ca in frumoasa noastra redactie e cald. Ca inainte fusese frig si a trebuit sa facem diverse misculatii cu aerul conditionat.

M-am bucurat insa doar un pic. Fiindca amabilele doamne deschid fereastra una-doua. Si frigul se revarsa exact pe umerii mei plapanzi.

De ce, de ce faceti asta? am intrebat eu. Pentru ca nu e aer, mi s-a spus. In mod dubios, eu respiram binisor, desi am sinuzita. Asa ca am enuntat ca eu respir binisor, desi am sinuzita.

Ei bine, mi s-a spus ca probabil sunt mai putin sensibila la mirosuri. Ori eu stiu ce inseamna asta. Inseamna sa-l faci pe om, hm, aproape nesimtit. Stiu sigur fiindca asa am zis si eu in mai mute randuri cuiva care nu simtea ca pisica a facut pipi pe fotoliu.

Problema este, am eu o rezerva secreta de aer? Sau m-am nascut in secolul gresit si sunt aidoma acelor oameni timpurii care au inventat zidurile si obloanele, pentru a se apara de frig chiar si cu pretul duhorii?

E clar, sunt o medievala pentru care caldura e mai valoroasa decat aerul parfumat.

Ceea ce ma duce la alta intrebare. Ce poate mirosi urat intr-o redactie plina cu doamne curate, parfumate, scoase din cutie?

Pesemne chiar eu ((((