Eu, de cand ma stiu, am cautat sa locuiesc in unghere cat mai ferite. Prima mea locuinta, din centru, este pe o strada retrasa, unde era liniste, nu era nici un magazin, abolut nimic, nici dracu. Acum in coltul strazii e un hotel, un club, peste drum e un restaurant foarte popular si de fitze. Deci am intins-o. Dupa aia am stat in Berceni. Pe o straduta absolut idilica, de o liniste desavarsita, etc. Nu s-a facut nici un club nici un hotel, in schimb toti maharii si-au tras vile primprejur si s-a dus linistea.

M-am refugiat in Floreasca, unde am crezut ca imi gasesc linistea printre pensionari. In decurs de o luna a aparut o cafenea de fitze, a inflorit Lemon-ul, s-a dat naibii. M-am intors la baza dar nu mai mergea, aparusera si vreo doua firme pe strada.

Asa incat dupa cautari disperate m-am retras cu Costin intr-un locsor absolut fermecator, bloculet interbelic cum imi place mie, cu curticica, pe o strada linistita, aproape de baza deci in cartierul foarte cunoscut. Totul este splendid, imprejurimile frumoase, pisicile turbeaza de incantare, casuta este genial de frumusica, ce sa mai…

Vizavi s-a deschis o terasa care ameninta sa devina locul de intalnire al tuturor “verzilor”, cool-ilor si freak-silor din Bucuresti, (azi era un fel de zi de nastere-bairam-cocktail iar eu nu stiam pe unde sa ma strecor ca sa intru in casa iar deunazi, ducand gunoiul in pantaloni scurti am dat nas in nas cu un coleg), in capatul strazii este un restaurant italienesc de megafitze iar ieri, sub geamul meu, Horatiu Malaele dezbatea cu un constructor despre un calorifer care trebuie pus nustiuunde.
There goes the privacy.
HELP?

Cautand sa vad in ce hal mi-a explodat traficeanu (daca e cazu cumva sa-mi upgradez serverul, lol) m-am mai impiedicat si eu de Gugaleanu Analiticz senior. Si deoarece de aia, va informez cu aceste date perfect inutile atat mie cat si voua.

Statisticile sunt pe august.

In continuare cei mai multi dintre cititorii mei lucreza la banci, in media, advertising, invata sau predau in universitati (in special universitati de peste granita),si omfg, apropo de new readers, cred ca cineva da spam emails cu posturi de-ale mele la Netbridge, altfel nu pot sa imi explic numarul exagerat de vizitatori. Nici nu credeam ca misuna atat populatie pe acolo. La treaba fratilor, lasati bloagele. La Gecad deasemenea, se freaca mmenta la greu
Voi aia 20 din Pro, bagati inainte, se cheama documentare.

Se pare ca am cam piedut institutiile ministeriale care erau fanele mele nr. 1, precum si Presedintia (vacanta, alea),si mai ales *sniff* SRI-ul, am castigat in schimb Inspectoratul General al Politiei ( mereu vigilentos).

In continuare tara nr.2 ramane Germanica, iar pe trei la mica diferenta se situeaza Statele unite, in special coastele. Lamaie.ro se intelege bine cu iesirea la mare.

Asta e concluzia deci. Doresc iesiri cat mai multe, la mare. Vin plina de inspiratie si mai adaug o trasatura de penita la fantasticul tablou al societatii romanesti care este unicul si irepetabilul blog al meu, care este.

In poza e Costin, scriind pe fuga un roman plin de substanta despre un nene care lucreaza in uzina.

Sunt unele lucruri, unele momente, unele imagini care par de nesuportat. Genele ti se inchid peste atata frumusete, urechile refuza sa mai perceapa toate suntele, mintea ti se intuneca si isi intoarce privirea spre familiarul banal.

Cei din vechime cantau frumusetea si par acum atat de desueti in incercarea lor intr-adevar semiridicola de a capta un climax in cuvinte. Dar asta dovedeste doar ca ochii lor ramaneau deschisi, ca urechile se ascuteau pentru a prinde fiecare sunet iar mintea arunca carbuni in cazane pentru a hurui la capacitate maxima.

Eu una am depasit momentul si am reusit sa inghit portia de ireal, am reusit sa traiesc momentul fara a mai incerca sa-l ocolesc, prinzandu-l doar cu coada ochiului.

In concluzie, imi doresc o capra. Una care mananca menta. Si un caine securist, numit din imaginatia mea, fara ajutorul culturii generale, Droopy.

In alta ordine de idei, cum imi place mie sa pun garnitura de varza la profiterol, este greu sa ai superputeri si sa iti dai seama ca sunt negative, in conditiile in care stofa ta interioara este de supererou pozitiv. A dracului disonanta. Noroc ca in secolul, aaa, ma rog, asta, exista solutii pentru orice. Chiar si pentru murdaria foarte veche de pe aragaz. Da. Traim secolul care curata murdaria celui dinainte, aruncand-o in aer.
Supereroi pozitivi cu puteri negative. Astia suntem aia care ajungem, fericiti si cu lacrimi in ochi, la concluzia ca vrem o usa sigura care sa ne inchida bine de tot noaptea, cand ne-ar putea apuca sa haladuim si sa smulgem cetatenilor respectabili sacosele, cu puterea mintii.
Sa batem campii cu gratie deci, ca doar nu polueaza, si inca vreo suta de ani, un paradis va fi mereu la indemana.

Am plecat sa vad grecii. Liniste si pace, cum s-ar zice, intr-un loc foarte ne-turistic, cu doua tricouri in rucsac. Nu cu avionul, nu cu masina, nu cu autocarul. Nu cu Dan Diaconescu.

See ya, hehe.

In alta ordine de idei: There is no such thing as “no pun intended”. Inseamna sa ne furam singuri caciula. Pe aceasta nota optimista, va las cu James, brb 12. Zile, gen.

James – Getting away with it all messed up

P.S. Musti, te las in charge.

Inainte de toate, va intreb
o sa imi iau mobra ca sa stau si eu calare pe ea, in fata la Sanoma, in costum de in, zbierand la telefon “Ma baiatule, e a doua minciuna pe care mi-o spui!” ( pentru asta trebuie sa imi iau speed, neaparat asezonat cu catamai portbagaju’ in care incui casca)?
o sa imi iau mobra ca sa am subiect de conversatie de nesecat si potrivit oricarei ocazii ( foarte scumpa, foarte rara, foarte tunata, custom, din aur)?
o sa imi iau mobra ca sa ies cu ea si pana la paine (kymco sau low-end Aprilia, 125 cc, 18 ani)?
o sa imi iau o mobra ca sa ma plimb si sa am motiv sa ma imbrac dubios (DA!) !

si acu’ la subiect

Zece motive pentru care sunt mai buna decat tine

1. Nu am copiat la bac
2. Traversez batranele – da, da, alea care vor
3. Duc la veterinar animalele pe care le lovesti tu cu masina
4. Daca resping apeluri, dau sms cu explicatii
5. Nu intarzii la intalniri
6. Donez la charity
7. Nu am mai primit bani de acasa de cand am terminat liceul
8. Nu cred ca mi se cuvine totul
9. Am petrecut o noapte singura in desert
10. Raspund la intrebari de genul: cu ce esti tu mai buna decat mine?

Desigur, astea sunt niste prostioare. Daca aveai 5% creier printre paie, nu puneai intrebarea si mai ales, stiai raspunsul.

Si Costin vrea sa fac club de mobriste. Gagici, gen. Femei, cum s-ar zice. Stiu ca sunt rabdatoare, dar nu-s masochista, dude. (Nu? Ce pacat! Sigur? Ei, asta este, of.)

Cateodata ma intreb cum era mai bine? Si-mi raspund. “Era mai bine inainte.”
(Lol, v-ati prins, da? Aia care aveti bunici sau parinti mai in varsta, baremi? Nu? Ce pacat! Sigur? Ei, asta este, of.)

Gogol Bordello cantand Mala Vida a lui Mano Negra. Damn fine!

Exista cineva care nu a auzit de Laba? Vasile Laba!

Vasile Laba, doamnelor si domnilor, candideaza din partea PD-L pentru Primaria Bistrita Bargaului, cu sloganul “noi ne tinem de cuvant”!!!

Ei bine, via email, multumim Dragos (felicitari pentru arma recent achizitionata, daca impusti vreo pasarica sa ne anunti), via email zic venim cu noi propuneri de slogan!

Laba – fapte, nu vorbe.
Laba în sprijinul cetátenilor.
Laba pentru modernizare. Pentru ei, pentru voi, pentru noi toti,
Laba, din dragoste pentru cetátence.
Labá la PRIMARIE!
PD-L sustine LABA!
Laba nu te lasá când esti singur!
Nu vota cu stánga, Laba e de dreapta.
Laba. Ceea ce meritám!
Cu Laba vom reusi.
Laba. Eu fac cánd altii promit!